S’ì…
S’è tù
poi stà calmu mentre chì, nantu à a to strada,
Ugnunu
perde u capu, è ghjetta u biàsimu nantu à tè;
S’è tù ai
fidùcia mentre chì ugnunu dubiteghja,
Ma senza
rimpruvarà li a so incridulità;
S’ì
l’aspittera, per tè, ùn cagiuneghja troppu pena:
S’ì,
sintendu a bugìa, tù stessu ùn sì bugiardu,
O s’ì, issendu
udiatu, ùn faci casu di l’òdiu,
Senza avè
l’ària troppu bonu, nè parlà cun
troppu saviezza;
S’è tù
poi pate di sente e to parolle
Travistite
da i furbi per azzizzà l’albasgi,
È di
sente e so bocche sceme dì bugìe nantu à tè
Senza dì ne
tù stessu una sola;
S’è tù
poi stà degnu issendu pupulare,
S’è tù
poi stà pòpulu cunsigliendu i rè
È s’è tù
poi amà tutti i to amici da fratellu
Senza chì
nisun d’elli sia tuttu per tè;
S’è tù sònnii,
– senza sunnià d’innalzà ti in la cima;
S’è tù
pensi, – senza chì i to pinsamenti divèntinu
panteoni;
S’è tù
sai scuntrà trionfu o disfattera,
È trattà
ssi dui ingannadori di listessa manera;
S’è tù
poi pate e to virità belle schjette
Torte da
i furbi per mègliu ingannà l’albasgi,
O vede i
to prughjetti spizzà si davanti à tè,
È
calatti, per piglià è cerniglià i pezzi;
S’è tù
sai medità, usservà è cunnosce
Senza mai
divintà dubitativu o distruttore;
Sunnià,
ma senza lascià ti ammaistrà da u to sònniu,
Pinsà
senza esse mai cà un pinsadore;
S’è tù
poi esse duru senza mai esse furibondu,
S’è tù
poi esse bravu è imprudente mai;
S’è tù
sai esse bonu, s’è tù sai esse sàviu
Senza
esse nè muralistu nè sintinziosu;
S’è tù
poi vede distrutta l’òpara di a to vita
È senza
dì parolla mette ti à ricustruì,
O perde
d’un colpu solu u vadagnu di centu partite
Senza fà
mottu è senza suspirà;
S’è tù
poi esse amante senza esse scemu d’amore,
S’è tù
poi esse forte senza cissà d’esse tènnaru
È, sintendu
ti udiatu, senza udià ancu tù,
Però
luttà è pò difende ti;
S’è tù
poi fà una mansa di tutti
i to più gran vadagni
È ghjucà la
à testa o gìgliu, – d’un colpu solu –
È perde è
riparte cum’è à u to princìpiu,
Senza
murmutulà parolla di a to pèrdita à u tuttu và;
S’è tù
forzi u to core, i to narbi, è u to zancarettu
À serve i
to prughjetti malgradu u so abbandonu,
È chì tù
avanzi sempre quandu tuttu si ferma,
For cà a
Vulintà chì urdineghja: «Teni bonu!»
S’è tù
vai in la folla senza urgògliu à rompe tuttu,
O
praticheghji i rè senza crede ti un eròi;
S’ì
l’amicu è u numicu ùn ti ponu currompe;
S’ì ogni
omu, per tè, conta, ma micca troppu;
S’è tù
sai bè rièmpie ogni minutu spietatu
Di
sissanta sicondi di stradelli adimpiuti,
À tè
saranu a Terra è u so bè dilittosu,
È, –
bellu mègliu – sarè un Omu, figliolu mèiu.
S’è tù
poi scuntrà Trionfu dopu Scunfitta
È riceve
ssi dui bugiardi cù a listessa fàccia,
S’è tù
poi cunsirvà u to curàgiu è u to capu
Quandu
tutti quillaltri i pirdaranu,
Tandu i
Rè, i Dii, a Furtuna è a Vittòria
Saranu in
sempiternu i to schiavi sottumessi
È, ciò
chì vale di più cà i Rè è a Glòria,
Tandu sì,
u mio figliolu sarè un Omu, figliolu
di l’Omu.
Bonjour monsieur
RépondreSupprimerSi il vous était possible de m'envoyer la traduction du texte en français.
Car,étant corse,moi même et en même temps curieux d'avoir la traduction littérale de votre travail
Dans une idée de partage et de symbolique.
Loin de moi l'idée de comparer
Mais plutôt de faire un peu comme une synthèse.
Ne lisant pas d'une manière précise le corse....
À chaque piéve....
Cane
Ìagàrù?
Míjhù?
Ghattu
A storia di a korsika é.
Marcantoine.roccaserra@orange.fr
Merci d'avance
À prestu
Bonasera